Teoria inteligentei multiple a fost dezvoltata in anul 1983 de Dr. Howard Gardner, profesor la Universitatea Harvard. El sugereaza ca notiunea traditionala de inteligenta bazata pe IQ (coeficientul de inteligenta) are limitele ei si propune, in schimb, opt tipuri diferite de inteligenta care sa acopere o paleta mult mai larga a intelectului uman .
Tipurile de inteligenta, cele 8 dimensiuni fundamentale ale conceptului de inteligenta multipla, potrivit teoriei Dr. Gardner, sunt: verbala/lingvistica, logico-matematica, spatiala, kinestezica, muzicala, intrapersonala, interpersonala si naturalista. Ulterior, Dr. Gardner a introdus si tipul de inteligenta existentialista.
Teoria inteligentei multiple extinde orizontul posibilitatilor de invatare/asimilare a cunostintelor dincolo de metodele conventionale, verbale si logico-matematice utilizate in majoritatea scolilor.
Teoria inteligentei multiple are implicatii puternice si in procesul de invatare si dezvoltare al adultilor, dandu-le acestora o noua perspectiva prin care sa-si analizeze, modul de viata, meseria, pasiunile si le ofera posibilitatea de a-si dezvolta, pe diverse cai (cursuri, programe de dezvoltare personala, hobby-uri), inclinatii pe care le-au avut in copilarie si care le-au fost inhibate prin impunerea unui mod de gandire si de invatare stereotip.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu