Despre Inteligenta Multipla

Teoria inteligentei multiple a fost dezvoltata in anul 1983 de Dr. Howard Gardner, profesor la Universitatea Harvard. El sugereaza ca notiunea traditionala de inteligenta bazata pe IQ (coeficientul de inteligenta) are limitele ei si propune, in schimb, opt tipuri diferite de inteligenta care sa acopere o paleta mult mai larga a intelectului uman . 

Tipurile de inteligenta, cele 8 dimensiuni fundamentale ale conceptului de inteligenta multipla, potrivit teoriei Dr. Gardner, sunt: verbala/lingvistica, logico-matematica, spatiala, kinestezica, muzicala, intrapersonala, interpersonala si naturalista. Ulterior, Dr. Gardner a introdus si tipul de inteligenta existentialista.

Teoria inteligentei multiple extinde orizontul posibilitatilor de invatare/asimilare a cunostintelor dincolo de metodele conventionale, verbale si logico-matematice utilizate in majoritatea scolilor.

Teoria inteligentei multiple are implicatii puternice si in procesul de invatare si dezvoltare al adultilor, dandu-le acestora o noua perspectiva prin care sa-si analizeze, modul de viata, meseria, pasiunile si le ofera posibilitatea de a-si dezvolta, pe diverse cai (cursuri, programe de dezvoltare personala, hobby-uri), inclinatii pe care le-au avut in copilarie si care le-au fost inhibate prin impunerea unui mod de gandire si de invatare stereotip.

~ Citate Celebre ~

Educatia este ceea ce supravietuieste dupa ce tot ce a fost invatat a fost uitat. Burrhus Frederic Skinner

Cei care educa copiii sunt demni de mai multa onoare decat cei care le dau viata; de aceea pe langa

viata, daruiti copiilor si arta de a trai bine, educandu-i  . Aristotel

Un om educat se deosebeste de un om needucat, asa cum un om viu se deosebeste de un om mort. Aristotel

Motivation and Learning

Stiluri si Diferente in Invatare

Profesorii ştiu în prezent că modul în care învaţă elevii variază foarte mult. Elevii au fiecare puncte forte şi altele mai slabe, care pot fi dezvoltate şi îmbunătăţite printr-o instruire eficientă. Învăţarea bazată pe proiecte care integrează tehnologia reprezintă o modalitate foarte bună de a utiliza punctele forte ale elevilor pentru a-i ajuta să gândească mai bine şi să înveţe autonom.

Folosirea tehnologiei în proiecte le oferă de asemenea elevilor oportunităţi de a alege cum să înveţe, permiţându-le să valorifice punctele forte ale propriilor stiluri de învăţare. Folosirea soft-urilor şi a componentelor hard pentru crearea filmelor, prezentărilor, publicaţiilor şi a compoziţiilor muzicale îi poate ajuta pe elevi să înveţe conţinuturile şi să-şi dezvolte capacităţile de gândire în moduri care ţin cont de aptitudinile şi interesele lor.

          Stilurile vizual, auditiv şi chinestezic

Cea mai simplă şi mai răspândită modalitate de a identifica diferite stiluri de învăţare se bazează pe simţuri. Denumit în mod curent modelul VAK (visual, auditory, kinesthetic learning styles), acest cadru descrie stilurile celor care învaţă ca vizual, auditiv sau chinestezic. Cei cu un stil de învăţare vizual procesează cel mai eficient informaţii în formă vizuală; cei cu stil de învăţare auditiv înţeleg cel mai bine ascultând şi cei cu un stil chinestezic/tactil învaţă mai bine prin atingere şi mişcare. Un studiu efectuat de Specific Diagnostic Studies a arătat că 29% din toţi elevii din şcolile de învăţământ primar şi secundar au un stil de învăţare vizual, 34% au un stil auditiv şi 37% au un stil chinestezic/tactil 
(Miller, 2001).

            Despre stilurile de învăţare vizual, auditiv şi chinestezic

Vizual	imagini, filme, grafice, diagrame, tabele, modele
Auditiv	lectură, înregistrări audio, povestire, muzică, verbalizare, întrebări
Chinestezic	interpretare, joc de roluri, modelare în lut

Sa fim creativi !

Fiinţa umană a fost dotată, între alte caracteristici specific umane, cum sunt moralitatea şi religiozitatea, şi cu creativitate, care alături de cele menţionate mai sus o deosebesc de toate celelalte creaturi ale lui Dumnezeu.
                             Ce este creativitatea şi care sunt factorii care o influenţează?
În literatura de specialitate există nenumărate definiţii ale creativităţii. în general, creativitatea este definită ca fiind capacitatea de a imagina şi a realiza ceva nou, original. 

                                                       Metode şi procedee creative

                    Brainstormingul sau asaltul de idei este o metodă de rezolvare creativă a unor probleme, care a fost elaborată de Osborne. Ea are la bază principiul asocierii libere a ideilor şi constă în emiterea de către membrii unui grup, fără inhibiţii şi evaluări de vreun fel, a unor posibile soluţii la o problemă enunţată anterior de către moderator. Ideile enunţate sunt înregistrate şi evaluate apoi de către participanţi sau de către o comisie formată în acest scop.

 Sinectica este o metodă concepută de Gordon şi constă din asocierea unor elemente diverse, aparent fără legătură între ele, în vederea elaborării unor idei noi.

Panelul este o metodă interactivă în care în faţa unei audienţe avizate sunt invitaţi un număr de specialişti reprezentând diverse puncte de vedere asupra problemei puse în discuţie. După prezentarea de către fiecare dintre specialişti a propriei poziţii, urmează o serie de discuţii între ei, pentru clarificarea punctelor de apropiere şi a elementelor care diferă în fiecare abordare. În final se oferă participanţilor posibilitatea de a pune întrebări şi de a formula propriile lor poziţii cu privire la problema care a ocazionat dezbaterea.

Cognitive learning theorists

Teaching In The 21st Century